Casa Noastră

Nosso-Lar

Un film artistic despre viața de după moarte.

Spitalul de suflete este locul în care sufletele celor care au murit într-un mod traumatizant sau care au avut vieți pline de greutăți, suferințe și nefericire, sunt ajutate să se vindece, să se regenereze, să se armonizeze. Pentru ca apoi ele să fie ajutate să înțeleagă și să integreze experiențele din ultima viață. Iar într-o etapă următoare să fie pregătite pentru o nouă întrupare și o nouă experiență.

Găsiți filmul subtitrat aici

Atlasul norilor

Atlasul-norilor

Povestea urmărește un grup de suflete pe parcursul câtorva vieți succesive în care ele se tot întrupează împreună, schimbând roluri și scenarii. Printr-o serie de acțiuni și decizii, personajul principal evoluează dintr-un criminal într-un erou pe parcursul vieților sale, acțiunile sale influențând și celelalte personaje. Vedem temele personajelor reluate dintr-o viață în alta. Vedem conexiunile și felul în care se construiește întreaga tapiserie a existenței. Vedem cum o acțiune din prezent poate influența trecutul, prezentul sau viitorul.

Secretul Zoharului (2016)

Secretul-Zohar_

Zoharul este un document străvechi învăluit de o anume magie al cărui păstrător devine, printr-un eveniment neașteptat și aparent întâmplător, personajul principal. Ne dăm seama mai târziu că el a fost desemnat păstrătorul documentului nu doar în viața în care a ajuns în posesia lui, ci și în următoarele,… un lung șir de vieți. În tot acest răstimp el trebuie să își dea seama care este rolul lui, să își asume responsabilitatea rolului și să nu facă abuz de putere folosind acest document – căci documentul are și puterea de a influența destine. Misiunea aceasta este mai presus decât dorințele lui omenești și s-ar părea că nu îi este îngăduit a se dezice de ea. Însă dacă și-o asumă, primește ajutoare, semne și indicații pentru ca drumul lui să fie lin și plăcut. Îi rămâne liberul arbitru de a alege calea cea lină și în aliniere cu misiunea aceasta sau… cealaltă cale.

O iubire fără sfârșit (1998)

What-dreams-may-come

O poveste emoționantă despre iubire, viață și moarte, dar mai ales despre tărâmurile de dincolo de moarte și legile care le guvernează. Cunoaștere și înțelegere despre lumile dintre vieți, împletite într-o poveste de dragoste.

Personajul principal râmâne prins o perioadă după moartea subită între viață și moarte, cumva într-un stadiu de fantomă. Putem astfel să înțelegem o parte din trăirile unui suflet rămas între lumi, opțiunile și limitările lui. Când reușește să lase în urmă trecutul el trece într-un rai. Putem vedea că există mai multe raiuri, dar că și ele au regulile și limitările lor. Mai târziu, iubirea vieții lui se sinucide și ajunge în iad. Dar aflăm că iadul este o creație a sufletului care s-a pedepsit el însuși astfel, și că osânda veșnică nu e obligatorie. Pentru că iubirea poate elibera, vindeca, cuprinde totul.

Undeva, cândva

Somewhere-in-time

O poveste ușoară despre iubirea între persoane care provin din timpuri diferite, deși nu foarte îndepărtate, devenită posibilă prin autohipnoză. Partea interesantă este că bărbatul care s-a autohipnotizat, traversează barierele timpului în trecut cu tot cu corpul fizic – cumva susținând ideea că viața întrupată e doar o iluzie a minții, corpul fiind doar o altă componentă a aceleiași iluzii. Singurele care par să nu fie iluzii, și care rămân autentice indiferent de decor, sunt sentimentele.

Profețiile de la Celestine

Profetiile-de-la-Celestine

Făcând abstracție de faptul că nu are cele mai șlefuite replici, interpretări sau efecte, filmul este foarte educativ pentru cineva la începutul descoperirilor legate de latura spirituală a existenței omenești. În afară de cunoaștere simplă, împachetată într-un ambalaj ușor de digerat și ușor de aplicat, cei care-l urmăresc cu deschidere, vor primi și o transmisie energetică interesantă.

Povestea este despre un manuscris străvechi peruvian conținând învățături pline de înțelepciune pentru o viață conștientă, plină de semnificație, armonie și bucurie, trăită în aliniere cu natura divină interioară și cu Misiunea personală.

Găsiți filmul subtitrat aici.

Orașul îngerilor

City-of-Angels

E mai mult în jurul nostru decât ceea ce putem percepe cu ochii. O parte din lumea aceasta sunt îngerii care ne înconjoară, fie că sunt în spirit, fie că sunt întrupați. Dar de ce s-ar întrupa un înger într-un corp omenesc? Pentru a iubi și altfel decât necondiționat: cu pasiune, cu dor, cu patimă, cu trupul. Pentru a simți ploaia, nisipul de pe plajă și valurile, pentru a putea ști cum e să plângi, să atingi, să alergi, să mori. E magie în toate aceste experiențe și numai cei curajoși se întrupează pentru a le încerca. Unii îngeri, dacă ar putea simți asta, ne-ar invidia pentru curajul nostru de a deveni pământeni.

Aceasta este o poveste de dragoste dintre un înger și o muritoare care se rătăcise pe Calea ei. O urmărea și ar fi vrut să o ajute să se salveze, căci se îndrăgostise de ea. Și a ales să cadă în trup (să își condenseze și să își scadă vibrația) pentru a putea trăi o experiență întrupată, gândindu-se că îi va fi mai aproape și mai de ajutor astfel.

Primul contact

Arrival

Unul dintre cele mai controversate subiecte de film și pretext pentru discuții generatoare de frică este sosirea navelor extraterestre pe Pământ și primul contact oficial, public, vizibil cu aceștia.

Acest film sparge câteva tipare legate de interacțiunea cu extratereștrii.
1. Extratereștrii inteligenți nu au neapărat o formă umanoidă. 2. Extratereștrii nu sunt toți dușmanii omenirii. 3. Un extraterestru cu o formă aparent amenințătoare/înfricoșătoare pentru un pământean, nu este neapărat periculos. 4. Chiar dacă o ființă poate avea o aparență înspăimântătoare pentru oameni, este posibil să fie capabilă de compasiune, iubire, tact și înțelepciune. 5. Trezirea capacităților paranormale în oameni unește, trezește compasiunea și acceptarea, aduce pace și cooperare între națiuni și formațiuni aparent divergente. 6. O ființă trezită la multidimensionalitatea ei e capabilă de o mai mare influență acolo unde aparent nu s-ar putea schimba nimic. 7. Nu suntem singuri și altor ființe din univers chiar le pasă de ce facem noi aici, pe micuța noastră planetă… poate mai mult decât ne pasă nouă înșine.

Matrix

Matrix

Matricea este un program sofisticat menit să păcălească mințile oamenilor și să îi mențină în adormire în capsulele în care o rasă extraterestră îi menține captivi pentru a le recolta energia de care au nevoie pentru propria lor existență și tehnolgie – căci s-ar părea că energia pe care o poate furniza o ființă omenească întrupată e fantastică și superioară multor alte surse ce s-ar găsi la îndemână. În adormirea lor oamenii cred că trăiesc vieți complexe, dar de fapt totul se petrece în închipuirea lor. Există însă o mișcare de Rezistență care are un plan pentru eliberarea omenirii. Planul acesta pornește de la Trezire.

Filmul acesta vorbește despre Trezirea din starea de amorțeală în care omenirea se află, în care e pasivă și captiva unor forțe care nu se arată la față. O stare din care nu își accesează cu adevărat puterile și în care trăiește într-o realitate mică, imaginară, oferindu-și energia altora pentru simpla existență. Dar din care se poate elibera aflând mai întâi că e posibil ca ceea ce pare real să nu fie singura realitate, că e posibil să fie mai mult. Pentru ca mai apoi să acceseze tot mai mult din ceea ce sunt de fapt și să înceapă să-și folosească energia pentru a-și crea o altă realitate, mai plină de sens, liberi.

Avatar

Avatar-e1494883266414

Un film plin de metafore despre viața într-un corp omenesc.

Iată Avatarul ca metaforă pentru corpul fizic – un vehicul adecvat planetei pe care e trimis să îndeplinească o Misiune. El este animat de omul care îl navighează și e aflat într-un spațiu complet diferit – întocmai cum corpul nostru fizic este animat de către Spirit, care e aflat oarecum într-un loc diferit și care își trimite o parte din el în acest vehicul… pentru a îndeplini o Misiune. Când avatarul doarme, cel care îl navighează se trezește și face alte lucruri în deplinătatea puterilor sale – cum sufletul nostru în timpul somnului călătorește în alte spații și face o mulțime de alte lucruri (în deplinătatea puterilor sale) despre care doar ne amintim uneori că le-am visat. Când avatarul e treaz, adesea e furat de modul în care viața lui decurge și uită de misiune. E rolul celui care îl navighează să îi amintească misiunea, altfel nu și-ar mai putea-o îndeplini și efortul investit ar fi (oarecum) în van.

În plus, vedem că fiecare lume întrupată are regulile ei, limitările ei, darurile ei. Și pentru a putea funcționa în ea, trebuie să te supui lor. Chiar dacă afli contextul general înainte de a intra în ea, când ajungi efectiv acolo le vei descoperi pe toate, mai multe… prin experiență.