Sesiunea cu Clara a avut loc în noiembrie 2017 și a fost foarte intensă ca experiență, atât pentru ea, cât și pentru mine, ca facilitator. Motivul pentru care a dorit să facă hipnoză era că din copilărie până la aproape 30 de ani, în fiecare lună, cel puțin o dată, Clara făcea o criză de vomă. Aceasta nu înceta până când nu ajungea la spital să i se administreze anti-vomitive injectabile și somnifere. Știa că îi trece doar dacă adoarme, dar cum să facă să adoarmă când corpul nu vroia decât să expulzeze…? Mai mult aer sau spută, pentru că nu scotea altceva în plus. De fapt, ceea ce scotea nu era vizibil.
Deoarece medicii nu identificaseră cauza și nu avea nici un diagnostic, dar și pentru că vroia să caute o ieșire din această situație neplăcută, Clara a ajuns la QHHT.
Clara nu avea o practică de meditație sau alte experiențe cumva legate de lumea spirituală. Era puțin temătoare și a avut multe întrebări înainte de a începe. Lista ei de întrebări era scurtă, iar povestea ei de viață părea simplă, fără prea mari suișuri sau coborâșuri. Părea cumva neverosimil să fie vreo traumă uitată din viața aceasta care să îi dea astfel de somatizări frecvente și de durată. Emoțiile cu care venise rezonau cu vremea de afară – prima ploaie măruntă și rece de toamnă. Nici muncitorii nu lucrau pe așa o vreme la casele în construcție din apropiere. Era liniște și umezeală în aer. Toată lumea părea amorțită.
Imediat ce am început transa imaginile au început să apară. Multă ceață. Apoi ziduri înalte, ascunse în ceață, nori… Lumină întrepătrunsă de întuneric și/sau ceață. 50 de minute de astfel de scene pe care le parcurgeam greoi, fiindcă tot încercam să identificăm vreun loc. Dar părea că nu vedem nici un loc concret, că totul e ocultat, fluid și misterios. Când oamenilor le e teamă de ce-ar putea afla sau când ceea ce ar trebui să iasă la iveală e dureros/traumatic/intens mai apar astfel de scene la inceput. De obicei nu durează mai mult de 30 de minute. Fiindcă vroiam cu adevărat să o ajut să găsim cauza crizelor ei și fiindcă era cooperantă și vorbea cu mine încercând să descrie ceea ce vede, m-am înarmat cu multă răbdare și am continuat. De la un moment dat am început să auzim zgomote la nivelul intestinelor ei și a trebuit, între scene, să facem o pauză pentru o excursie la toaletă. Experiența mi-a arătat că atunci când sunt multe emoții de eliberat într-o sesiune, apa, care este un bun purtător al emoțiilor, își face treaba și subiectul are nevoie în timpul transei să folosească toaleta. Mi-am dat seama că nu e deloc un impediment și că, dimpotrivă, îl ajută să se elibereze fizic de ceva, pentru a putea continua experiența la un nivel și mai profund. Iar asta îmi place întotdeauna.
După această pauză am continuat transa cu următoarea scenă. Am ajuns astfel într-o viziune mult mai clară decât tot ce văzuse în prima parte. Și aceasta a fost viața pe care o căutam ca să ne aducă explicații legate de cauza acestor crize de vomă din viața ei prezentă.
Dregătorul oriental cu rău de mare
S-a văzut stând pe un scaun într-un cort neobișnuit de elegant, din mătăsuri și decorat cu canafuri deosebite. Era tânăr, îmbrăcat în șalvari bufanți și vestuță de mătase, cu o mică pălărioară pe cap. Aștepta să se întâmple ceva în cortul acesta de pe o superbă plajă. Am aflat că era de fapt mâna dreaptă a sultanului sau conducătorului acelui ținut. Îi erau încredințate secrete foarte mari și documente pe care trebuia să le transmită altor persoane. În plus, conducătorul se sfătuia cu el pentru a pune la punct strategie militară. Altfel, rămăsese orfan de mic și nu-și cunoscuse niciodată părinții. Fusese crescut pentru această slujbă și viața lui era închinată salvatorului, protectorului și domnitorului lui. Cerințele postului excludeau ca el să își întemeieze o familie a lui, să iubească o femeie sau să aibă copii. Trebuia să fie incoruptibil și să nu aibă nimic de pierdut.
După multe discuții pe ocolite am aflat că ceea ce aștepta în acel cort era un vapor. Urma să plece pe mare pentru a duce un mesaj cuiva important. Am aflat că nu era deloc nerăbdător să plece. Acestui dregător nu îi plăcea deloc mersul pe mare – tot timpul vomita și avea rău de mare. Iar această călătorie urma să țină o săptămână. Vaporul a sosit și într-un final a plecat. A dus mesajul împreună cu alți câțiva, iar când l-a predat a văzut cum veștile nu erau bine primite. Destinatarul mesajului era tulburat. Dusese un ultimatum. Și-a dat seama că nu se va mai putea întoarce de unde venise, cunoscând preabine obiceiurile vremii. Apoi ne-am dat seama că a fost ucis pe loc – cel mai probabil de la spate.
E interesant cum în sesiunile de hipnoză QHHT Sinele Superior acționează întotdeauna foarte blând. Dacă persoana nu e pregătită să vadă scene violente sau traumatice (cum a fost ucisă, de exemplu) cu toate că de-acolo „i se trage” ceva din ceea ce i se întâmplă în viața aceasta, atunci va primi povestea pe o cale ocolitoare. Reamintirea are loc într-un mod care să ducă la conștientizare și vindecare, să aducă răspunsuri, dar să nu tulbure unde nu e nevoie.
Explicațiile Sinelui Superior
Am să scurtez povestea cu explicațiile care au venit de la Sinele Superior, deși citind ce-am scris mai sus ușor v-ați putea da seama cam ce s-a întâmplat.
Așadar, dregătorul nostru a plecat în călătorie împotriva voinței lui, știind că moartea îl putea aștepta pe mesagerul care poartă un astfel de mesaj… neplăcut. I-ar fi fost imposibil să refuze, căci viața lui nu îi aparținea lui însuși. Să refuze l-ar fi costat viața în propria lui țară, atunci, pe loc. Să fugă și să se facă dispărut ar fi însemnat să renunțe la puterea și luxul care decurgeau din funcția căreia îi fusese hărăzit și de care (de altfel) se bucura. A pornit în călătorie pe mare, având o săptămână în care să contempleze la o soluție sau să se gândească la faptul că aceasta e ultima lui călătorie. O călătorie în care a vomitat tot drumul. Și care, în final i-a adus sfârșitul pe care îl și presimțise.
Astfel, de fiecare dată când Clara, în viața ei prezentă, făcea lucruri împotriva voinței ei… ajungea să vomite. Aceasta era asocierea cu viața trecută. În plus, amprenta de funcționar supus (de slugă) din viața trecută o menținea într-un tipar asemănător – de supușenie – și în viața prezentă, făcându-i aproape imposibil să îi spună cuiva NU. Iar ori de câte ori nu spunea cuiva NU, ajungea să acumuleze alte emoții, frustrări, frici, care vroiau să iasă prin vomă când se adunau din nou prea multe. Totul ca într-un cerc vicios.
Un alt gândul sabotor care rămăsese ascuns în subconștient era că a face ceva împotriva voinței tale te poate conduce la moarte.
Și ca să desăvârșim povestea trebuie să adăugăm faptul că în copilăria ei, Clara se mutase într-un oraș-port din România împreună cu familia. Crizele au apărut la scurt timp după mutare. Astfel, în fiecare zi de atunci până în prezent ea era, oarecum, la malul unei ape unde ancorau vapoare. Ca acela care a dus-o într-o altă viață la sfârșitul fulminant al acelei experiențe. E interesant de observat că după ce Clara s-a mutat în București pentru a-și face studiile, timp de 2 ani crizele au încetat. Faptul că nu a văzut o Dâmboviță navigabilă nu a mai apăsat butonul declanșator al crizelor o bucată de timp. Aceasta până când nu s-au adunat suficiente lucruri făcute împotriva voinței ei care să se vrea a fi eliberate prin metoda care-i devenise familiară.
În timpul transei Sinele Superior a ajutat-o pe Clara să elibereze multe din cele acumulate în viețile trecute (mai ales în această viață pe care v-am povestit-o aici). Povestea pare că mai are cel puțin o continuare, căci Sinele Superior i-a recomandat să revină peste un timp pentru o nouă sesiune, în care să deșirăm mai departe construcțiile mentale și emoționale din jurul acestei somatizări complicate. Deși în mod obișnuit este suficientă o singură sesiune QHHT pentru o persoană, există iată unele cazuri mai laborioase care au nevoie de mai multe întâlniri. Am observat, de asemenea, că în sesiunile care urmează aceeași persoană este mai deschisă, mai confortabilă cu procesul și capabilă să acceseze informații mai sensibile, pe care în prima sesiune (în mod evident) nu era pregătită să le acceseze.
Până la următoarea întâlnire Clara știe la ce are de lucrat și vom vedea ce surprize ne mai aduce continuarea.
Notă
Este interesantă perspectiva Noii Medicine Germane când vine vorba de identificarea cauzei unei boli. Această tehnică de vindecare presupune discuția cu pacientul cu privire la evenimentele care au avut loc înainte de declanșarea simptomelor. Se merge cu analiza poveștii lui în urmă în timp, până la identificarea cât mai clară a conflictului interior care a declanșat, mai târziu, după încetarea conflictului, aceste simptome de vindecare pe care le numim afecțiuni sau boli de-un fel sau altul.
În Noua Medicină Germană se mai vorbește despre conceptul de „șină”. Acesta presupune că atunci când șocul/conflictul inițial are loc, subconștientul reține tot ceea ce se întâmplă la momentul acela, cu toate simțurile, pentru a putea pe viitor să îl ferească pe subiect de astfel de conflicte viitoare. Însă de obicei va memora pentru viitor (în subconștient) din toate detaliile unul singur. Acel detaliu se asociază cu conflictul și devine șină. Ori de câte ori se activează șina, corpul începe să manifeste un program biologic (boala/afecțiunea/simptomele), fără ca un conflict asemănător să fie activat din nou.
În acest caz, acționatul împotriva dorinței proprii a fost asociat cu vomatul. Iar conflictul era: acționarea împotriva propriei intuiții/voințe poate duce la moarte. Emoția asociată era frica de moarte.
Noua Medicină Germană dorește rezolvarea bolilor sau afecțiunilor căutând conflicte și șine din viața prezentă. Dar dacă șina s-a instalat într-o viață trecută? Și dacă viața aceea s-a întâmplat cu multe vieți în urmă? În câte alte vieți s-a exprimat șina mai apoi? Și care a fost destinul subiectului pe parcursul mai multor vieți având această șină în subconștient?
Ce am observat este că hipnoza QHHT caută în arhiva tuturor vieților conflictul inițial care a dus la formarea șinei. Restul urmând să se prăbușească în lanț, într-un efect de domino. Astfel poate apărea vindecarea după rezolvarea cauzei originare. Subiectul acesta rămâne însă de contemplat și explorat în continuare.
Dacă ți s-a părut interesantă această informație și vrei să-ți deslușești propria poveste printr-o sesiune de hipnoză QHHT poți să ne scrii aici.